Există momente în viața unei organizații care nu sunt doar tranziții administrative, ci sunt praguri mai importante – momente în care e important să te oprești, să te uiți înapoi cu onestitate și să spui, clar și răspicat: mulțumesc. Cred că acesta este un astfel de moment pentru Asociația Psihologilor din România.

Scriu aceste rânduri ca mesaj personal, pe blogul meu, dar și în calitate de (nou) președinte al APR, ales în decembrie 2025. Le scriu cu emoția și responsabilitatea celui care preia un mandat construit cu efort, viziune și consecvență – și le scriu cu multă recunoștință față de cei care a făcut posibilă această construcție, adică fosta conducere a APR, colegii mei Daniel David, președinte al APR timp de două mandate consecutive și Cătălin Nedelcea, fost vicepreședinte.

Când Daniel David a preluat mandatul de președinte al APR, în 2017, asociația se afla într-o stare pe care nu e exagerat să o numim critică. Vizibilitatea publică era minimă, iar influența profesională era aproape inexistentă. Capacitatea de a genera proiecte, de a coagula comunitatea sau de a reprezenta psihologia românească pe plan internațional era sever limitată. Nu se mai întâmplase nimic de 6 ani, iar asociația era de facto defunctă, chiar dacă ea exista încă, cel puțin pe hârtie. APR risca să devină o organizație formal existentă, dar substanțial irelevantă. Aceasta nu este o judecată retrospectivă severă, ci o constatare necesară pentru a înțelege amploarea transformării care a urmat.

Acel prim mandat a fost început cu un motto care, la acel moment, putea părea ambițios până la idealism. Îmbrățișat și de Cătălin și de mine, formulat de Daniel, suna așa: “Tradiție și Excelență. De aceea, dragi colegi, vă invit ca împreună să onorăm tradiția și să reconstruim excelența Școlii Românești de Psihologie, pentru a recâștiga și întări prestigiul psihologiei în România, în beneficiul științei, profesiei noastre și al societății românești”. Ceea ce a urmat a arătat că acest motto nu a fost un slogan festiv, ci un principiu de acțiune. Tradiția nu a fost invocată nostalgic, ci recuperată critic. Excelența nu a fost proclamată declarativ, ci construită pas cu pas, prin standarde, muncă și consecvență.

Una dintre cele mai mari realizări ale acestor două mandate este faptul că APR a devenit, din nou, o voce relevantă, credibilă și respectată. Nu una zgomotoasă, nu una populistă, ci una care contează — în mediul academic, în comunitatea profesională și în dialogul cu instituțiile statului.

Această reconstrucție s-a făcut prin lucruri foarte concrete, printre altele prin: 6 ghiduri complexe de bune practici, care au ridicat nivelul discuției profesionale și au oferit repere clare, bazate pe dovezi; 4 conferințe naționale majore, organizate la standarde excelente (Cluj-Napoca 2019, București 2021 [online, în contextul pandemiei], Constanța 2023,

Chișinău 2025 – un eveniment cu o puternică valoare simbolică și profesională); 71 (dacă am numărat eu corect) de numere ale newsletterului APR, care au contribuit la coeziune, transparență și identitate profesională; memorandumul de colaborare cu Academia Română pentru publicarea în comun a Revistei de Psihologie; numeroase alte parteneriate instituționale relevante; implicarea activă în organizarea Olimpiadei de Psihologie, alături de Ministerul Educației etc etc. Toate acestea nu sunt simple realizări punctuale, ci reprezintă infrastructură instituțională, capital simbolic și profesional acumulat cu răbdare.

Sunt onorat să fi făcut parte din această echipă de conducere atât de dedicată, una care a pus competența înaintea orgoliului, instituția înaintea vizibilității personale, construcția pe termen lung înaintea câștigului imediat.

Acum, în decembrie 2025, APR a ales o nouă conducere, într-un moment de stabilitate și forță instituțională — un lucru deloc trivial, dacă ne gândim la punctul de plecare din 2017. Sunt onorat să preiau mandatul de președinte al Asociației Psihologilor din România de la Daniel David. O fac cu conștiința clară că preiau nu doar o funcție, ci o responsabilitate construită în timp, cu standarde ridicate și așteptări pe măsură.

Noua echipă de conducere a APR este formată din Anca Dobrean (vicepreședinte), Alin Sava (secretar general), Mihaela Rus (trezorier), alături de alți 12 colegi care alcătuiesc Consiliul APR. Este o echipă diversă, competentă și profund angajată în misiunea Asociației, anume aceea de a menține și dezvolta APR ca cea mai principala asociație științifică din lumea psihologiei românești, după modelul pe care îl avem în Asociația Psihologilor Americani (APA) sau Societatea Britanică de Psihologie (BPS). Nici una dintre acestea nu sunt instituții de reglementare – dar ambele sunt mai respectate decât instituțiile de reglementare, datorită detentei științifice pe care o demonstrează.

Această tranziție nu este o ruptură, ci o continuare asumată. Există proiecte majore inițiate în mandatele anterioare, aflate în derulare, care vor fi duse la bun sfârșit de noua conducere. Există un capital de încredere care trebuie protejat și extins. Există o direcție care merită urmată. Moștenirea lăsată de Daniel David și de echipa sa nu este una confortabilă, ci una care obligă la seriozitate, coerență și excelență – mai ales la excelență, de vreme ce asta a demonstrat: că excelența nu este un lux, ci o datorie profesională. Iar asta e cu atât mai important acum, când psihologii se ceartă din nou pe marginea unei noi legi, discutând dacă e mai bine să ridice ștacheta pentru a fi mai buni, sau să încerce în continuare să facă limbo-dance pe sub ea.

În numele Asociației Psihologilor din România, al noii conduceri și în nume personal: mulțumesc, Daniel David și Cătălin Nedelcea și tot restului echipei care a făcut posibil acest parcurs.